Câteva Dintre Serviciile Religioase Savârsite in Primul Semestru 1999

Botezuri

Andrew Staicu Mitrache, sambata 17 aprilie

Eugen Daniel Dragomir, 25 aprilie, crt.

Alexandra Isabel Arau, la 1 mai, 1999

Andrew Owen Forth (nepotul familiei Grigore Birtoc), 1 mai, 1999

Fiul familiei Theodorian & Diana Borca-Tasciuc , 22 mai

Anthony Alex Fietu, nas: George Cataloiu, 12 iunie

Cununii

Fiica familiei Horia Moroaica, sambata 8 mai

Parastase

Alex Dumitru, la 24 aprilie

Maria Gergesco (acasa) IMO fratele din New York

Dr. Chindris Family (sambata, 8 mai 1999)

IMO Marilena Cioban, samabata 8 mai, crt.

Joseph Peres (sambata 15 mai, crt.)

IMO Cristian Muntean, sambata 15 mai crt.

IMO all saints (parastase de obste) 29 mai crt., (toti membrii familiei Vasile ;I George bruma, Marian Dragomir, Mandita canciu, Anica Alexe, etc.) - Mosii de Primavara.

Paras. IMO Dudu Chizim, sambata 5 iunie, 1999

Pomenire, duminica 6 iunie de catre familia Josif Anghioiu, IMO Nicolae Penescu, 62 ani, decedat si înhumat în Bucuresti, sâmbata 5 iunie crt.

Parast. IMO Neaga Maria Ciuhandu, 9 zile, 11 iunie 1999.

Parastas IMO tatalui Dumitru, si toti raposatii familiei, oferit de fam. Ing. Liviu George Constantinescu, si familie. De asemenea, masa lunara a fost donata de acesta distinsa familie, duminica 13 iunie 1999.

Parast. IMI Maria Victoria Garebetian (6 luni), duminica 20 iunie, crt.

Parastas IMO Elena Grasu (la cimitir), duminica 20 iunie crt.

Înmormântari

Leonida Tanasescu, decedat la 1 martie, înhumat la 4 martie 1999

Mircea Ioanette, decedat la 25 martie. Slujba înmormântarii, la 27 martie, 1999

Steliana Ciobanu, decedata la 29 martie, înhumata la 2 aprilie, 1999

Joseph Leslie Peres, decedat la 7 aprilie, înhumat la 14 aprilie 1999

Ecaterina Samacovlieff, decedata la 8 mai, înmormântata la 11 Mai, 1999

IN MEMORIAM

IMO LEONIDA TANASESCU
(O lacrima si un suspin)

S-a stins o stea româneasca sub cerul californian. Inginerul, profesorul si omul de arta Leonida Tanasescu a închis ochii la 1martie 1999, la sfârsitul unei suferinte îndurate cu stoicism.

Inginer în cea mai avansata valoare a misterelor tehnicei actuale, profesor subtil în anii bucuresteni închinati domeniului practicei de specialitate, artist fotograf de mare sensibilitate, Leonida Tanasescu, nascut la 17 ianuarie 1922, a înfratit domeniile cele mai diferite ale preocuparilor lui profesionale, de arta si cultura, fiind în acelasi timp si un ilustru cercetator în cele mai avansate mistere ale stiintelor.

L-am cunoscut datorita unui dublu moment al activitatilor lui profesionale: ca profesor la catedra unui învatamânt superior apartinând Ministerului Industriei Usoare din Bucuresti, unde si sotia mea deschidea gustul pentru arta aplicata în industrie, si ca înflacarat sustinator al artelor fotografice în cadrul unei institutii centrale de cultura a Capitalei, unde si eu îmi înfrateam nazuintele artistice în cadrul, numit pe atunci "Studioul Artistilor Amatori".

Ca profesor mult apreciat la Politehnica, si la Institutul de Arta Plastica , unde a predat Istoria Artei Plastice, Leonida Tanasescu a daruit generatiilor de studenti, care-I frecventau cursurile, nu numai aspectul tehnic profesional de înalta calitate, dar a si insuflat dragostea de frumos, de util si de evolutie spirituala, ceeace I-a acordat stima si recunostinta generala.

Leonida Tanasescu era în toate domeniile o personalitate deosebita, desi nu întotdeauna încununata de elogiile cuvenite ale unei categorii de slujnici politici ai vremii… El avea si un subtil spirit literar de lectura aleasa…El si-a purtat pasii de mai multe ori si sub visinii gradinii noastre din Martisor, paziti de câinii gospodariei pe care îi mângâia cu vorbe blajine… Devenisem buni prieteni, atât în spatiile sufletesti bucurestene, cât si mai târziu prin cele californiene.

Familia lui, sotie, un fiu, un nepot si prieteni ai sufletului sau, destul de putini dar fideli sub cerul existentei lui.
Sufletul lui Leonida era logodit pe viata cu sensibilitatea cea mai pura pe care numai un spirit îngeresc putea sa o manifeste în tot ceeace a întreprins într-o viata de om. Ca însufletire artistica, el avea nu numai idei, dar si îndrazneli originale. Mi-amintesc, de pilda, cam în contratipm cu subiectele impuse de o "politica de propaganda" a epocii: era imaginea unui tun de razboi în fata caruia era plasat un copil, copilul lui!… Era, de fapt, opinia lui intima exprimata prin nevinovatie gingasa opusa instrumentului de moarte si distrugere…

Plecând din România cu intentia unei regasiri de familie în Canada, Leonida Tanasescu a purces apoi în Statele Unite ale Americii unde fiul sau facea stralucite studii de-asemenea ingineresti, mai târziu mult apreciate de spiritualitatea hollywoodiana, unde îsi îdepana înaltele cunostinte tehnice. Aici, în California, Leonida a patentat mai multe aparate de micrografie.

Leonida ne-a întovarasit, prieteneste si competent, în toate drumurile noastre de cunoastere sau descoperire a bogatiilor Coastei de Vest americane: în muzee si expozitii, în gradina mirifica din San Diego, prin spatiile ciudate din Tichuana-Mexico, printre fantomele studiourilor cinematografice, prin aleele înconjuratoare ale Catedralei de Cristal, prin locurile celebre din orasul îngerilor albastri, care l-au luat cu ei în zborul lor etern spre cer.

Prieten devotat, coleg atent, instigator de frumuseti artistice, Leonida Tanasescu ramâne în spiritul româno-american si în constiinta celor care l-au cunoscut, un exemplu de izbânda, de conduita si colaborare totala, si înca o marturie de constiinta umana si înalt profesionalism, care onoreaza spiritul etern românesc.

Serviciul divin al înmormântarii a fost oficiat, joi 4 martie crt., de Cucernicii preoti Constantin Alecse (Los Angeles), si Cornel Avramescu (Orange County), în capela memoriala "Pacific View", iar înhumarea în sectiunea "Învierii", din Cimitirul Pacific View, din Newport Beach, California.

Închinare smerita, întru cinstirea muncii si frumusetii lui sufletesti.

Dumnezeu sa-l ierte si cu dreptii sa-l odihneasca.
(Barutu T. Arghezi - Elvetia).

IMO DR. MIRCEA IONETTE
(23 septembrie 1923-25 martie 1999)

Fiu al muntilor apuseni, nascut în comuna Bistra, Judetul Alba, la 23 septembrie 1923. Parintii sai: Sabin Ioanette, notar în Câmpeni si Bistra, si mama Maria Ionette.

A terminat liceul la Blaj, apoi a urmat cursurile Facultatii de medicina din Sibiu si Cluj (1942-1948).
La absolvirea facultatii, în 1948, s-a casatorit cu Stanca Ioaneti, fiica de medic refugiati din Cernauti, Bucovina de Nord.

Ca medic, a lucrat la Clinica Medicala I din Cluj unde s-a specializat ca medic radiolog si la Dispensarul pentru sportivi.

A fost medic primar radiolog si medicina sportiva. A fost si medicul Clubului sportiv "Universitatea" Cluj timp de 30 de ani.

S-a bucurat de stima si pretuirea tuturor colegilor si bolnavilor, de care s-a ocupat cu daruire si abnegatie, precum si de a sportivilor carora le-a acordat asistenta medicala competenta.

A avut 3 copii - Horia, Anca (ambii traiesc în Germania) si Mara (în USA), toti 3 medici.

În 1990 a venit în Germania, unde s-a stabilit definitiv, locuind împreuna cu fiica Anca (geamana lui Mara).
În Decembrie 1998 a sarbatorit nunta de aur, înconjurat cu dragoste de toata familia, copii, nepotii.

În vizita în Los Angeles, la fiica Mara, decedeaza la 25 martie 1999, si dupa ce I se oficiaza serviciul divin la 27 martie în capela cimitirului Forest Lawn din Glendale, este transportat si înmormântat în Germania, în orasul în care a locuit timp de 8 ani.

A fost un foarte bun sot, tata, bunic, frate si prieten. Un om credincios, care s-a rugat toata viata lui la Dumnezeu care la pazit si ajutat. Ramâne în urma îndurerata sotie Stanca, si familiile copiilor: Horia, Anca, Andra, Anca, Adrian, Georgia si Stefan, Mara, Tutu si Alexandra, Tuti si Conu, sora si cumnatul, carora - Sfânta noastra Biserica le adreseaza condoleante.

Dumnezeu sa-l ierte.

ÎN MEMORIA LUI STELIANA CIOBANU
(8 martie 1925 - 29 martie 1999)

Steliana Ciobanu se nascuse în Tariceni-Ploiesti, la 8 martie 1925.

La vârsta de 3 ani, soarta a despartit-o de familia ei. A fost luata si crescuta în Bucuresti, unde nu a avut o copilarie prea fericita. În tinerete a lucrat pentru Crucea Rosie.

În timpul celui de al doilea razboi mondial, la numai 19 ani, si-a pierdut piciorul drept în urma unui bombardament. Dar nu si-a pierdut si curajul, ci a continuat cu stoicism viata pe care I-a dat-o Bunul Dumnezeu.

În Octombrie 1945 a fost binecuvântata cu o fiica, Marilena, apoi în noiembrie 1950, cu un fiu, Cristi. S-a luptat pentru a-I creste cinstiti, buni si educati, mai greu, mult mai greu decât alti parinti, pentru ca a fost singura si infirma.

A învins obstacole incomensurabile, ca sa-si vada copii mari, pe la casele lor si fericiti. Ei I-au daruit 4 nepoti: o fetita Mariana, si 3 baieti: Val, Stefanel si Cristian, care au iubit-o din tot sufletul lor.

Ultimii 10 ani din viata a suferit foarte mult. În ianuarie 1990, fiica ei Marilena a parasit România, si a luat-o cu ea ca s-o îngrijeasca în Los Angeles. Aici a fost înconjurata în permaneta de dragostea familiei. La 29 martie, crt., fiind pregatita prin spovedanie si Sfânta Cuminecatura, Steliana Ciobanu îsi de obstescu sfârsit în pacea lui Hristos. La 1 aprilie seara, are loc slujba panehidei, iar a doua zi, în capela cimitirului Forest Lawn din Hollywood Hills au avut loc funeraliile. Este înhumata în acelasi cimitir unde s-a savârsit si slujba înmormântarii. Dumnezeu s-o ierte.