Sfântul Calinic de la Cernica
(11 Aprilie)

Acest fericit Parinte Calinic s'a nascut în orasul Bucuresti, în ziua de 7 Octombrie 1787, din parinti români, tematori de Dumnezeu, si a primit, la Sfântul Botez numele de Constantin. Când avea vârsta de 20 de ani, tânarul Constantin, din îndemn launtric, si-a îndreptat pasii catre manastirea Cernica, din apropiere, unde a fost primit cu dragoste parinteasca de staretul Timotei. Dupa un an de ascultare duhovniceasca si de curate osteneli, a fost tuns în calugarie, schimbandu-si numele în Calinic. Peste o luna a fost hirotonit ierodiacon.

În manastirea Cernica a vietuit Sfântul Calinic patruzeci si trei de ani, nevoindu-se, zi si noapte, în post si în rugaciune, în munca si smerenie, în rabdare si în dragoste. Drept aceea, dupa cinci ani de slujire în treapta diaconiei, a primit si sfintitorul dar al preotiei, iar dupa alti cinci ani, cu glas de obste a fost ales, de sobor, staret al chinoviei de la Cernica, pe care a cârmuit-o, cu multa iscusinta, timp de 31 de ani, savârsind multe fapte vrednice de lauda.

În anul 1850, Preacuviosul Calinic a fost ales si sfintit episcop al Râmnicului, unde a savârsit mari fapte si a împlinit multe din lipsurile acestei eparhii. Cu nespusa râvna si osteneala, a zidit din temelie biserica Episcopiei, împodobind-o cu zugraveala si odoare scumpe si a dat viata noua tiparnitei bisericesti, scotând la lumina multe carti de slujba si de zidire sufleteasca.Dorul de viata schimniceasca l-a îndemnat, atunci, sa zideasca o biserica la schitul Frasinei, cu toate chiliile dimprejur, pentru adapostirea parintilor dornici sa petreaca o viata sihastreasca, dupa pravila calugarilor din muntele Atosului, statornicita aici de acest fericit ctitor.

Sfântul Calinic a pastorit în scaunul de la Râmnic. vreme de peste 16 ani, dupa care, simtindu-se slabit de batrânete si bolnav fiind, a venit, iarasi, la manastirea Cernica, unde a mai trait aproape un an, mutându-se catre Domnul, în ziua de 11 Aprilie 1868. A fost îngropat în tinda bisericii Sfântul Gheorghe.

Cât timp a vietuit pe pamânt, Sfântul Calinic a dus o viata duhovniceasca placuta lui Dumnezeu. Calugar fiind, s'a supus, întru toate, rânduielilor vietii manastiresti, traind în saracie si în aspra înfrânare. Avea trupul firav si era senin la fata. Umbla mereu cu capul plecat, vorbind domol si linistit, iar la fire era nespus de bun, milos si darnic de toti.

Sf. Calinic a fost împodobit cu darul facerii de minuni, precum se arata în Viata sa, tamaduind bolnavi, cunoscând gândurile ascunse ale oamenilor, sfârsitul lor si chiar pe al sau. A fost mângâiere pentru saraci si vaduve, iar tot ce a agonisit, a împartit, cu milostivire, în faceri de bine. Înca si azi, mult ajutor si mare folos sufletesc dobândesc cei ce cu credinta, alearga catre acest vas al Domnului. Cu ale carui sfinte rugaciuni, Doamne miluieste-ne si ne mântuieste pe noi. Amin.